A doua zi |
Noua zi e complet diferita de cea de ieri, e sensibil mai cald iar traseul de urcare pe Piatra Mare e un clasic; ne-a luat mult mai mult decit asta primavara caci, am constatat,...'iarna nu-i nicicum ca vara', dar dupa 3ore jumate eram in virf cu un gind bun in minte la adresa tuturor domnitelor stiute si nestiute. Retragerea la hotel nu e nici ea foarte usoara, amalgamul de stinci fiind uniformizat de zapada dar, cu putina atentie depasim si acest ultim obstacol.
|
|
|
|
Pe varf (mai sus doar ingerii ne-asteapta) |
|
Varful Rarau, cabana meteo si statia TV
|
|
Personal imi continui drumul pe schiuri, urmind soseaua ce duce in C-lung, precaut caci totusi mai urca masini 'la deal'. Si bine fac caci dupa un ac de par dau (adica reusec sa-i evit) peste un grup ramas in pana in mijlocul drumului. Ma intreaba daca s-a rupt ceva;hm, poate doar gazometrul, imi zic, si-i rog sa ma dea jos din copacul in care parcasem, schiurile incurcindu-ma in aceasta operatiune.
Pina la schit sunt 25-30 de minute de coborire placuta si daca nu ar fi fost cald de dimineata, probabil ca asi fi ajuns pina in gara pe schiuri. Cu alte cuvinte, in incheiere - La Multi Ani domnitelor noastre dragi, oriunde s-ar afla.
Ma-nghesui si ma-mping sa intru-n cadru/ si-apoi voios in jos sa ma preling
|