Azi nu vor fi imagini caci scriu de pe o conexiune dial up care merge groaznic de incet. De fapt toata masinaria asta la care lucrez este extrem de subreda si din moment in moment ma astept sa iasa fum din circuite. V-am spus ca parasim marile orase si ne mutam la sat. Azi dimineata la ora 6 am fost in picioare si am plecat spre Taj Mahal sa prindem rasaritul (cica lumina colorata da bine pe marmura). N-a fost sa fie, cind s-a luminat de ziua am descoperit ca cerul era innorat. Dar Tajul merita toti banii (apropo - intrarea pentru straini e 750 R iar pentru localnici doar 20R. Repet, 1 dolar e 43R). Cind faceam itinerariul in tara mi-a trecut prin cap, asa, sa nu intram la Taj Mahal, sa fim rebeli, sa nu stam la coada pentru o fotografie ... dar totusi iata-ne inauntru si ma bucur cu toti porii fiintei ca am facut-o. Palatul (de fapt mausoleul) este de o rara frumusete. Desigur, toti l-am vazut in fotografii dar realitatea te copleseste. Este atit de armonios ca ansamblu incit daca vrei sa iei un detaliu doar, sau sa lasi ceva afara, dintr-o data nu mai ramii decit cu o imagine banala. Am stat muti de uimire in fata lui ...

Gata. Acum suntem in Jhansi, un mic orasel la 250 km de Agra. Va scriu deci dintr-o maghernita in care, daca ar fi in Romania, nici nu as avea curajul sa pun piciorul: un gang intunecos si slinos pe linga peretii caruia e plin de aparate xerox si imprimante, negre de mizerie, la fel ca PC-ul la care ma chinui sa scriu caci tastele sunt sterse, mouseul lipicios si cu o bila cam patrata (cred ca tot de la mizerii, oricum are colturi). Aparatul nu are carcasa si fara UPS nu ar functiona caci linga mine merge un generator electric ... cam tot in colturi. In spatele meu lazi cu sticle, mate de fire pe pereti in toate directiile ... un fel de sopron. Aici insa totul are un aer atit de firesc incit nu-mi fac nici cea mai mica problema. Repet, India este o tara sigura in care nu trebuie sa-ti faci probleme pentru propria persoana, nici pentru banii tai - cu conditia sa nu faci comert :)

Miine plecam spre un mic orasel aflat cam la 15 km care a inghetat cu toate palatele lui cam la nivelul Evului Mediu, apoi dupa amiaza luam un autobus care face cei 178 km pina la Kajuraho in 5 ore!!! Probabil ca vom ajunge tirziu si nu va voi mai scrie!