Ne întoarcem în oraş traversând pe jos podul de metal. În lumina razantă siluetele câtorva copii se mişcă în râu despicând suprafaţa uleioasă cu siaje prelungi. Puţin mai departe alte scene rurale: pe o insulă imensă stau la uscat sute de turte de balegă iar la ţărm o femeie şi o fetiţă încarcă o barcă cu acest combustibil inedit. La capătul podului traversăm în vârful picioarelor nişte noroaie fetide, apoi refacem drumul spre hotel pe strada aglomerată. Două vaci cu ochi oblici, asiatici, fac pereche la jugul unei căruţe. Probabil cocoaşa de la baza gătului le răpeşte aura de sfinţenie dar au totuşi o eşarfă verde împletită printre coarne în chip de turban iar la gât poartă lănţişoare cu clopoţei. Mai departe o echipă trudeşte să ridice pe vîrful unui stălp un transformator de medie tensiune, cu ajutorul unui lanţ trecut printr-un scripete; sub soarele Indiei viaţa merge înainte.
Mai am o singură dorinţă pentru ziua de azi: cardurile sunt pline cu imagini şi caut o posibilitate să le golesc. Cartierul din zona Mayurului e sărăcuţ şi nu găsesc nici un studio foto dar într-un magazin cu artizanat dau de un PC cu inscriptor de CD-uri şi contra 100R/disc primesc permisiunea să fac transferul. Aparatul e un Pentium 1 obosit şi merge groaznic de încet dar după 2 ore scopul e atins şi pot să merg la culcare satisfăcut.