Suntem intr-un fel de noua aventura, prin Norvegia. Patru insi mari si lati,  

 Zare,                            Cristi,                                  Ionut si Liviu,

 ne-am pornit sa vedem ce e cu tara asta , cum stau norvegienii cu stanca, gheata, apele si…. frigul(brrr!). Well, stanca e cam friabila (de-aia si avem ce lucra pe aici, ca trebuie astia sa-si lipeasca peretii de-olalta, cu tot felul de bete si lipiciuri sau betoane (da asta mai tarziu). Gheata inca nu am vazut-o, dar apa, valeu! Din plin. Ploua in nestire de cand am venit, tre’ sa fii foarte norocos sa prinzi o saptamana fara ploaie. Cu frigu’ inca  nu e grav. Ar fi si culmea, la valoarea noastra (!). Pentru ca nu avem un plan precis, am sa va arat imagini dupa cum ne vom misca si noi pe aici. Si am sa va mai si povestesc cate ceva, sa nu ziceti ca sunt rau.

     Am ajuns cam pe inserat, ne-am invartit putin prin Oslo, un orasel simpatic, cu o populatie cave mai mare decat a Oradiei. Da, nu am scris aiurea, Norvegia are o suprafata imensa pentru cati locuitori are. Asa ca nu e de mirare ca sunt foarte rarefiati, in localitati mai degraba mici, cele mai multe aratand ca si satele noastre de munte, rasfirate pe dealuri. Au orase (adevarate!) putine, si ca sa va faceti o imagine clara de la inceput, muntii, si dealurile ocupa orizontul vizual cam peste tot(asta ca sa nu va mirati de ce atatea poze cu munti si dealuri si ape!).

     Dupa primul contact pe inserate cu o bere norvegiana(scumpa rau!-da rau-24 roni sticla!!!), am luat autobusul catre localitatea ce urma sa ne devina baza in aceasta tara de piatra. Peste noapte nu prea era loc de poze, asa ca abia a doua zi de dimineata am putut sa astampar ochiul curios de peisaje mirifice:

primul contact cu fiordurile renumite!

      Andalsnes, un orasel simpatic, cam cat Alesdul, dar mai rasfirat. Asemanarile se opresc aici. De ce? Ia uite:

Vi s-a facut dor de munte?! Cred si eu.

Ei, sa va arat ce mai avem aproape de casa:

Acesta este Trollstigen (Drumul troll-ilor), un obiectiv deosebit de atractiv pentru turistii de toate natiile si varstele. Am ‘incins’ si noi motoarele (si la propriu si la figurat!) pe acest urcus abrupt, ca sa putem admira impreuna acest peisaj de sus, din platou. Platou care este foarte celebru printre norvegieni datorita faptului ca aici, spun ei, daca ridici o gramajoara din aceea de pietre( pe care noi le numim “mogaldete”), dai de fapt viata unui troll, care apoi te va ajuta sa iti indeplinesti dorintele. Frumos, nu?! Sincer, nu m-a atras niciodata notiunea de sclavie, asa ca nu am probat adevarul acestui mit. M-am multumit sa admir ceea ce vedeam in jurul meu:

Intr-adevar, impresionat! Nu e de mirare ca localnicii au  asemenea mituri legate de fiinte mitice de piatra, carora trebuie sa le soliciti ajutorul pentru a razbate in acest tinut aspru! Pentru mai multe detalii despre trolli (nu va bazati pe ceea ce apare in filmul Lord of The Rings!), cat si despre acest drum deosebit, consultati: http://en.wikipedia.org/wiki/Troll si http://en.wikipedia.org/wiki/Trollstigen . Merita! E, si acum hai sa va arat si niste troli in viziunea locala:

        Tot la o zvarlitura de bat de acest orasel se afla o alta minunatie a mamei natura.

Trollveggen (TrollWall)- cel mai inalt perete din Europa:1100 metri! Pentru cataratori(si nu numai) :  http://en.wikipedia.org/wiki/Trollveggen  .

 De cealalta parte a vaii Romsdal, se afla la fel de celebrul Romsdal Horn: