O lume strâmbă (foto: Dorin Chiș)
La ultima gală de seri cu specific montan „Chemare în necunoscut” am urmărit cu încântare slideshowul lui Andrei Posmoșanu „Nici o zi fără fotografii”. În debutul prezentării, autorul și-a povestit pățania la care l-a supus o idee apărută „în mintea capului trupului meu”, după cum s-a exprimat, aceea de a experimenta pe parcursul întregului an 2015, „nici o zi fără fotografii”, adică nici o zi fără click. Primele șase luni au fost OK, apoi experiența a devenit frustrantă. Lucrând până seara era pus de multe ori în situația de a-și găsi vrând-nevrând ceva de fotografiat în puținul timp ce-i rămânea liber și în aceste condiții, în septembrie, a vrut să capituleze. A găsit resurse să depășească criza, a mai depășit una în octombrie ajutat din exterior, dar în noiembrie n-a mai reușit să-și țină angajamentul și a capitulat.
Brooks Jensen:
„Oare de ce atât de mulți fotografi sunt convinși că pot crea opere cu adevărat importante, semnificative, muncind doar ocazional?”
Ideea nu e nouă. În cartea lui, „Despre fotografie, cu dragoste”, Brooks Jensen problematizează succesul în fotografie și, denunțând ideea conform căreia un aparat scump și 1/60 de secunde de noroc ar fi suficiente, arată că așa cum atleții, muzicienii, chirurgii sau chiar contabilii nu pot evolua dacă nu se antrenează, și fotografii au nevoie de practică constantă. În favoarea acestei idei îl citează pe David Bayles, unul din cei mai buni instructori de workshopuri, care era de asemenea de părere că cine vrea să fie un creator adevărat trebuie să exerseze în fiecare zi, accentuând însă faptul că acest lucru nu înseamnă să faci efectiv fotografie zi de zi, ci mai degrabă să ajungi să „gândești fotografic”, să vii în contact cu fotografia de calitate, să fii sensibil la subiecte potențiale, să experimentezi diverse teorii, să repeți obiceiuri deja însușite și, dacă e posibil, să încerci să fotografiezi, să materializezi idei. Nu numai acțiunea concretă de a fotografia înseamnă „nici o zi fără fotografii”, ci și întreaga pregătire mentală premergătoare. Ansel Adams spunea că „succesul este de partea celor cu mingea pregătită” și în ziua de azi, când timpul ne este atât de vămuit de multitudinea tentațiilor, a fi pregătit înseamnă a integra fotografia în modul de viață, a fi pregătit să transformi mental tot ce ți se arată în fața ochilor într-o fotografie.
