Îmi plac muzeele în care fotografiatul este permis. Ca principiu, muzeele adăpostesc lucruri excepționale, unicate, și din acest punct de vedere a nu avea voie să fotografiezi în incinta instituției face ca anumite imagini să fie pierdute pe veci. Perpedincularele pe care le-am salvat în aparatul meu Canon 600D le-am găsit în două muzee: orizontalele în Muzeul de Arheologie din Napoli iar verticalele în Muzeul de Arheologie din Paestum.

A fost destul de amuzant. Imaginați-vă o sală cu superbe picturi murale din vilele patricienilor din Pompeii și un tip care stă cu spatele la ele și fotografiază perdeaua. Ulterior mi-am cerut scuze de la picturi și le-am acordat cuvenita atenție, numai că pe moment am fost cucerit de spectacolul degradeurilor, de geometria umbrelor și de textura țesăturii, iar câteva zile mai târziu am recidivat în alt muzeu, ca să fie clar că întâlnirea cu perdelele n-a fost întâmplătoare.