Florin Drăghici – Galicia, tărâm celtic, tărâm iberic

60.00lei

  • -un an de hoinăreală de-a lungul Galiciei la bordul yachtului Roz Avel
  • -95 de pagini color
  • -bogat ilustrat cu fotografiile și acuarelele autorului
  • -hărți pictate
  • -format de carnet de călătorie în manuscris
  • -coperți cartonate
  • -disponibil în limbile română și franceză

Sub soarele galician toată afacerea pare o distracție La cârmă e cu totul altceva. Simți că dacă pierzi controlul lucrurile riscă să se agraveze… și brusc, dintr-o dată, un moment de neatenție. Volta sub vânt, neprevazută, brutală. Ghiul pleacă dintr-un bord în celălalt ca o bâtă de baseball. Văd ceva zburând… Au fu…i! Patarațina! În traiectoria lui nebună, ghiul a rupt matisarea nodului care menține palancul pataraținei. Scripetele se bălăngane prin sarturile babord, după ce a dat ocol catargului. Strâng la maximum palancul surorii ei din tribord. Prima urgență. Restul – mai vedem noi. Aglaia se gândește cu voce tare, ca și mine. Ar cam fi cazul să rezolvăm problema… „Dar tu n-o să poți tine cârma, cu hula asta și pe 40 de noduri…” „Om vedea, merita încercat. Trebuie să facem ceva.” Cu scripetele asta plimbăreț nu-i momentul să te plimbi pe punte. Și Monsieur Martin, care nu vroia linii de „țin-te bine”… Parca ziceam că punem noi, nu-i așa? „Gata, ma duc.” „Ai un pic de răbdare, să treacă valul ăsta.” „Bine, bine… OK, mă duc.” „Du-te. ACUM!” Și Aglaia, pisică încrucișată cu maimuță, în patru labe pe punte, sărind de la un tachet la altul, legată cu lonja hamului de siguranță, recuperează cum poate scripetele plimbăreț. Descâlcește cablul, învârtit în jurul sarturilor… vine înapoi în cockpit, trece parâma prin ochiul de fixare, un nod bowline și gata. Problema e rezolvata. Ouf!!! Impresionat de curajul echipierei mele preferate, vântul se calmează încet încet. E drept că după ce ai trecut prin faza cu 35-40 de noduri, la 20 ai impresia ca te târâi. Plimbare de duminică, cum ar veni. Nu mai apare odată Torre de Hercules, la orizont… Depășim Cabo Prior, cel care marchează intrarea în golful în care se varsă cele trei Rias, A Coruña, El Ferrol, și cea pe care o vom cunoaște mai târziu, cea mai frumoasă, Ria de Ares, Sada y Betanzos. Până una alta, în golful ascuns după Cabo Prior, prietenii noștri delfinii vin să ne salute. Apus de soare și giumbușlucuri. „BENVIDOS, AMIGOS!”

Stoc epuizat

Categorie: Etichete: , ,

Descriere

 

            Florin Drăghici este unul dintre nebunii de care noi cei legați de casa și de jobul nostru avem nevoie pentru a evada. Având puterea de a se rupe, prima dată de România, apoi de orice coordonată geografică, Florin a lăsat la uscat doar un cont în bancă (adeseori gol) și a ales să „vagabondeze” prin lume la bordul yachtului Roz Avel alături de „armatoarea inimii lui”, Aglaia, și de Gin, un foxterier, „echipierul cu patru labe responsabil cu securitatea echipajului și ascunsul șlapilor”.

            Combinând talentul de a sintetiza peisaje și de a le transpune în culori tremurătoare, cu cifre indicând locații (43º40.18N/07º35,70W) și preluări ad literam (y un café para mi, tambien. Wiz milque) într-o manieră voit brută, de carnet de călătorie în manuscris cu coperți tari și legătură spiralată, volumul de față este o injecție direct în venă cu un drog rar, aproape necunoscut, ce se numește Galicia: ”tărâm celtic în nordul Spaniei, crestat de fiorduri norvegiene, tărâm de granit, de vinuri bune și de corăbii de lemn, tărâm de marinari, de țărani-pescari, de vânători de caracatițe, tărâm de mari navigatori peste oceane”, tărâm pe care echipajul de la bordul lui Roz Avel l-a vizitat costier, port cu port și taperie cu taperie.

            Așa cum cartea nu e clasică, nici lectura ei nu va fi așa cum ne-am fi așteptat. Deși acțiunea ar recomanda-o ca „o carte de-o noapte”, paginile ei sunt atât de pline încât atrag și resping în același timp. Și-atunci? Cheia este că volumul nu se citește ci se răsfoiește. Pentru a-l gusta trebuie să renunți la orice idee de control. Prin paginile lui cititorul se va simți ca într-o baie marină în care-ți trec peste piele curenții reci amestecați cu cei calzi, în care alternezi controlul cu momente în care ești dus de val la modul voluptuos, pericolul neexistând nici o clipă, uneori la suprafață, dezmierdat de soare și de peisaj, alteori în adânc, încercând să înțelegi lichidul ce te înconjoară. Senzația este copleșitoare.

            Taină: ajută un fotoliu moale și o lumină caldă de bec cu incandescență. Un vin. Sau o bere rece.

             Dorin Chiș

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Florin Drăghici – Galicia, tărâm celtic, tărâm iberic”

Produse similare