Decoraţii cu oglinzi
Fort Amber
Înălţimile ce domină Jaipurul sunt înţesate de fortificaţii şi cea mai renumită este Fort Amber, spre care ne îndreptăm acum. Un vast platou de la poale e înţesat deja cu autocare iar parcarea de la şosea e plină de motoricşe şi de maşini mici. Accesul spre drumul serpentinat ce urcă dealul trece printr-o grădină irigată, cu tufe înflorite şi pavilioane umbroase ce îmbie la contemplare, rareori băgate în seamă de turiştii occidentali grăbiţi să mai bifeze un obiectiv din ordinea de zi. Cei care scot din buzunar 400 de rupii pot urca până la fort în cutiile de lemn ancorate pe spatele elefanţilor pictaţi scăpând de agresivitatea comercială, în timp ce pedeştrii se scurg printre cerşetori, ambulanţi şi vrăjitori de cobre moleşite, prea puţin tentate să se ridice în vârful cozii din coşurile împletite ce le oferă minimul de umbră.
Facem popas la umbra unei porţi intermediare pentru a urmări mersul elegant al pachidermelor, apoi, având grijă să nu călcăm pe vre-o „bombă” lăsată de ele ajungem în prima curte a fortului. Ca oricare obiectiv din India, şi acesta are colţul lui aflat în renovare. În rest clădiri obosite de timp cu lungi planuri înclinate ce te conduc la etaj, terase umbroase parcelate de arcade lobate, o grădină interioară cu fântână arteziană răcoroasă şi ceva mai deosebit, o sală minuţios decorată cu simboluri florale alcătuite din cioburi de oglindă. Ghidul tipărit afirmă că lumina tremurătoare a unei singure lumânări face să scânteieze totul în mii de luciri însă razele soarelui la amiază pun prea puţin în valoare acest artificiu. M-au impresionat mai mult stâlpii placaţi cu marmură lustruită atât de bine încât reflectă fidel imaginea curţii, întocmai ca o oglindă. Una peste alta însă, fortul mi se pare sărăcuţ şi prăfuit aşa că revenim moleşiţi la poalele colinei unde ne aşteaptă Mahomed.
Marmură lustruită
Terasa fortului