Constantin (sckipperul) povestea că întâlnise în Corsica un francez care pornise cu yachtul său să înconjoare lumea.Când îl întâlnise era deja de 10 ani acolo așa că l-a întrebat dacă a renunțat la navigația circumtera. Răspunsul foarte vexat a fost că nu, că el este în călătorie dar că i-a plăcut foarte mult Corsica și mai stă...După prima zi am găsit că și nouă ne place prea mult locul ca să plecăm după doar două zile și, consultând itinerariul, am decis că mai putem sta încă una, suplimentar. Din tot ce ne-a recomandat National Geographic nu am fost la întâlnirea cu delfinii. Indienii au niște bărci asemănătoare celor polineziene, cu un flotor lateral. Vechile ambarcații sunt din lemn, cusute cu fibre de cocos, dar acestea putrezesc la capătul plajei, înlocuite de altele noi, din fibră de sticlă dar care, ciudat, au atașat lateral același flotor făcut dintr-un buștean. Probabil că flotorul slujea pe vremuri, când se foloseau pentru propulsie velele dar acum nici o barcă nu mai merge fără motor iar catargul a dispărut complet. Acestea sunt bărcile cu care indienii momesc turiștii pentru a-i scoate în larg să vadă delfini.M-au distrat vâslele indiene, un fel de palete de ping-pong legate de un țăruș (copii, să nu faceți așa ceva acasă)
Dorin Chiș - Oradea - mai 2013
